rozalia

Autoritatile din Braila au eradicat o specie pe cale
de aparitie: porcul de curte salbaticit.
Experimentul „braila”. In Insula Mare, autoritatile au
exterminat cateva mii de animale care au coborat pe
scara evolutiei, transformandu- se din exemplare
domestice in salbatice. El este rezultatul
imperecherii mistretilor din Parcul National Insula
Mica a Brailei cu scroafele domestice lasate de tarani
pe coclaurii dintre ape.
Porcii insulari ar fi fost lasati sa-si vada de
perpetuarea speciei daca unul dintre ei nu se
imbolnavea de pesta acum doua luni. Situatia i-a facut
pe veterinari sa ia o masura radicala, dar benefica
pentru porcii ramasi domestici, in curti ori in ferme:
eutanasierea colectiva a celor 2.500 de porci din
Insula Mica.
In ciuda asigurarilor pe care le-au dat autoritatile
ca operatiunea n-are nicio legatura cu planurile de
dezvoltare turistica a zonei si in ciuda
despagubirilor promise taranilor pentru ramatorii
pierduti, ei s-au simtit nedreptatiti: „Au urmarit sa
ne scoata cu porcii din Rezervatie”.

Raiul porcilor

La cateva milenii de la domesticirea porcului de catre
oamenii din Neolitic, taranii din Insula Mare a
Brailei au reusit sa-i intoarca din evolutia genetica:
i-au lasat, din motive economice, sa aiba relatii
„adultere” cu mistretii. O localnica, Mirica
Chirculet, n-a mai auzit, in cei 75 de ani de viata ai
sai, sa nu tina lumea porci in „balta”, cum spun
oamenii Insulei Mici: „Asa am pomenit si noi de la
batranii nostri”.

Acolo aveau ratanii libertate absoluta. Acolo era
raiul porcilor.

Localnicii din Bandoiu, Marasu, Plopi, Tacau, Magureni
si din alte sate au primit prin retrocedari terenuri
in Insula Mica si s-a dovedit ca porcii cresteau
acolo, in libertate, cu mult mai putina cheltuiala
decat in cocina din spatele curtii. „Ca sa ajunga la
100 de chile, un porc mananca vreo 1.000-1.500 kg de
boabe de porumb. Pe insula, ajunge la greutatea asta
mancand ciulini, radacini, iarba si-i mai duci din
cand in cand boabe – cam 100 kg, in total”, explica
economia pe cap de grasun un flacau din Marasu, Ionut
Oprea (22 de ani), care, de dragul animalelor, a lasat
orasul cu mrejele lui si s-a mutat de tot la bunica
sa, in mocirloasa Insula Mare a Brailei.

„Dansul cromozomilor”

Scapati de sub ochiul vigilent al proprietarilor,
grasunii au batut insula-n lung si-n lat, de-au ajuns
si in arealul unde stapaneau mistretii din Parcul
National Insula Mica. Aceasta indrazneala i-a costat
pe porci de doua ori. Mai intai, pe plan conjugal:
mistretii, mai puternici decat porcul de curte, au
vierit scroafele. Rezultatul a fost aparitia unei
subspecii: porcul semisalbatic, descris sumar de
veterinari ca avand „aspectul apropiat de al
mistretului, dar cu unele slabiciuni ale porcului
domestic”. Dr. Lucica Geru, sef Serviciu Sanatate
Animala din cadrul Directiei Sanitar-Veterinare (DSV)
Braila, detine explicatia: „Este vorba despre „dansul
cromozomilor””, adica are loc o combinare a genelor
materne si paterne in urma careia porcul corcit capata
caracteristici diferite de ale parintilor.

In al doilea rand, porcii au platit cu viata faptul ca
s-au inhaitat cu mistretii: au luat pesta, fapt care
le-a adus eutanasierea. „Mistretii sunt rezervorul
natural de pesta”, spune dr. Geru, „dar ei sunt mai
rezistenti, si boala nu se manifesta la toti. Insa
raman purtatori si pot transmite usor pesta porcilor
domestici”.

Prins cu porcu-n sac

De la inceputul lui octombrie, de cand marasanul
Dumitru Palela a fost prins cu porcu-n sac si porcul
s-a dovedit a avea pesta, in sat au descins jandarmii,
pusi sa pazeasca toate caile de trecere pe taramul
ratanilor, ca sa nu-i aduca stapanii inapoi in sat si
sa imbolnaveasca toti porcii din curti. „Palela stia
ca porcul acela e bolnav si-l ducea acasa sa-l taie,
ca pesta nu e periculoasa pentru om. Nu se ia, nu face
rau”, potoleste toate banuielile primarul co-munei
Marasu, Nicolae Nitescu, veterinar de profesie.

N-a mai apucat Palela sa guste soriciul, ca porcul i-a
fost luat de seful Parcului National, Radu Moisei, si
de seful laboratorului de Bacteriologie al DSV Braila,
Silviu Manolescu, si dus la testare. Rezultatul: pesta
porcina. Efectele: autoritatile au hotarat ca toti cei
2.500 de ratani care zburdau in Insula Mica a Brailei,
incuscriti sau nu cu mistretii, plus vreo 30 de
mistreti bolnavi, trebuie eutanasiati.
Palela avea vreo 70 de porci, altii aveau cate 30-40,
altii doar vreo 5-6… lumea s-a cam suparat cand a
auzit ca va ramane fara o sursa buna de venituri.
Inainte de Craciun, obisnuiau sa-si ia cativa porci
din Insula Mica si mergeau cu ei la Braila, la targ,
luau pe unul de 200 de kilograme si 11 milioane de lei
vechi. S-au mai potolit ei, cand au fost anuntati ca
vor fi despagubiti, dar „ce-i 60 sau 80 de lei care
ti-i da statul pe un grasun, pe langa 250 de lei, cat
se vindea inainte sa se anunte ca-i pesta…?”,
ilustreaza un batran situatia.

Cursa inarmarii

Pentru a-si duce planul la indeplinire, echipa de
specialisti in eutanasiere descalecati in Insula Mica
s-a inarmat cu doua pistoale de executat porcii
europeneste si 1.400 de gloante captive, cu care sa-i
ameteasca inainte de a-i trimite pe lumea cealalta.
Si, ca sa ademeneasca porcimea la locul eutanasierii,
primaria comunei Marasu a facut rost de nada a-ntaia:
doua tone de porumb, din care fiecare satean ia ca
sa-si momeasca ramatorii pret de vreo 7-8 km, din
miezul mocirlos al Insulei Mici pana la tarcul de pe
mal, unde-i asteapta pistolul cu gloante captive.

Cu tot cu despagubirile ce se vor acorda taranilor si
cu vacci-narea care s-a facut imediat dupa
descoperirea pestei, costul exter-minarii porcilor
semisalbatici s-a ridicat la „4-5 miliarde de lei
vechi”, aproximeaza directorul executiv al DSV Braila,
Gicu Dragan.

„Neutralizarea”

Lansarea celor 60 de „osteni” ai statului -
veterinari, jandarmi, oameni ai primariei si ai
prefecturii – in lupta pentru starpirea pestei porcine
din insula a inceput abia pe 3 decembrie, la doua luni
de la descoperirea a doi porci bolnavi. „A durat mult
pana au venit rezultatele finale ale testelor, pana a
fost infiintat comitetul antiepizootic, pana au fost
achizitionate toate cele necesare si pana am amenajat
locurile”, explica Dragan, cel care s-a ocupat de
toata operatiunea. Mai putin de ultima etapa,
„neutralizarea” celor 152 de tone de porc in viu,
adica 1.766 de animale, „inghitite” de incineratoarele
firmei Protan Bucuresti.

Si-asa au ajuns porcii de curte salbatici din raiul
Insulei Mici in iadul de la Protan. Aroma uriasei
fripturi de porc n-a ajuns insa in Insula Mare a
Brailei, unde oamenii se asteapta acum la alta
catastrofa: prin sate circula zvonul ca, dupa ce
termina cu porcii, incep sa omoare caii!

"Daca intra o scroafa in calduri, intra toate, iar
mistretii vieresc toate scroafele, pentru ca-s mai
puternici si-i bat pe porcii domestici. Asa au aparut
porcii semisalbatici in Insula Mica.", Dr. Lucica
Geru, Directia Sanitar-Veterinara Braila

PLATA DE PORC

14 formulare pentru despagubire

Pentru a-si primi banii pe porcii eutanasiati, satenii
au de intocmit un dosar compus din 14 formulare.
Pentru un purcel mic se plateste intre 60 si 80 de
lei, iar pentru ceilalti, plata se face la kilogram -
6-6,5 lei/kg. Porcii eutanasiati in Insula Mica a
Brailei au fost trimisi pentru incinerare la
Bucuresti, la firma Protan, pentru ca unitatile de
incinerare din zona Brailei nu puteau face fata
cantitatii de porci sacrificati. „SC Cazacioc, din
Braila, are o capacitate de incinerare de numai 5
tone, ori noi am trimis la Protan, intr-o singura zi,
un transport de circa 19 tone”, explica directorul
Gicu Dragan de ce a fost nevoie ca ramatorii
eutanasiati sa ia calea Capitalei.

ANATOMIA PORCULUI

Definitia porcului de insula

Porcul de curte salbatic traia in Insula Mica a
Brailei, era alcatuit din corp mai paros decat al
celui ce se taie de Craciun, era mai suplu fiindca
avea mai putina grasime si mai multa carne, capul sau
avea botul alungit ca de mistret si se hranea cu ce
nimerea, caci stapanii – din cauza saraciei – ii
duceau arareori porumb.

SUSPICIOSI

Taranii nu cred in povestea pestei porcine

Eutanasierea porcilor de pe Insula Mica a dat apa la
moara gurilor rele din satele zonei. Unii cred ca
pesta a fost descoperita „pe la vreo ferma a unuia
smecher, da’ au dat vina pe Palela ca sa nu-i omoare
lu’ ala toti porcii”, altii sunt convinsi ca la mijloc
e Prefectura Brailei, care de mult timp ii tot
amendeaza pe tarani ca sa-si scoata ramatorii din
Insula Mica, declarata Parc National si pe care vor
cei de la judet sa o faca zona turistica. Nici unii,
nici altii nu vor sa-si dea numele, le e teama „ca…
cine stie?”.

Primarul comunei Marasu, Nicolae Nitescu, spune
degajat ca astea sunt zvonuri, „interpretari ale
localnicilor” .

„Nici nu era bolnav porcul lui Palela”

Taranii recunosc ca, si anul trecut, si anul acesta,
au primit amenzi pentru ca isi tineau porcii „in
balta”. „Ne-au spus sa ne luam porcii de-acolo, ne-au
dat si amenzi, dar nimeni nu i-a luat…”, isi incepe
discursul un localnic. „De ce noi sa-i luam, si altii
nu? Padurarul de ce poate sa-i tina acolo? Si
brigadierul la fel… Pe ei ii lasa-n balta, pe noi,
nu…!”
Pe drumul inecat in noroi, taranii se feresc sa
comenteze despre porci. Numai la adapostul gospodariei
indraznesc sa deschida gura. Si cam in soapta. „Cica
nici nu era bolnav porcul lui Palela”, a auzit un
localnic. Si suspecteaza ca „astia a urmarit sa ne
scoata cu porcii din rezervatie, c-a vazut ca nu vrea
lumea de bunavoie”.

Harta turistica SF

Daca, pentru locuitorii Insulei Mari, sa lasi porcii
sa hoinareasca pe Insula Mica parea la fel de natural
precum e pentru un intelectual trimiterea la scoala a
copilului, pentru auto-ritatile preocupate de
dezvoltarea turistica a zonei, hoardele de porci
puteau fi un obstacol. O harta a Administratiei
Parcului Natural Insula Mica a Brailei a intocmit si o
harta SF, pe care pot fi gasite „Viitorul sat de
vacanta Bandoiu”, „Viitorul punct turistic Navodari”,
viitorul loc de campare „La Maracini” etc. Deocamdata,
totul este o mlas-tina, o bucata de pamant salbatica
pe care autoritatile o numesc „Delta Brailei”.
Nu prea inteleg satenii ce-i cu planurile astea, desi
zic ca „turismul e bun”. Acum, dupa ce ca au fost
lasati fara purcei, grasuni si scroafe – „erau buni,
asa corciti cum erau…”, oamenii se multumesc ca au
in curte macar cate-un porc pe care sa-l transforme in
caltabosi si carnati, sa aiba si ei o sarma pe masa de
Craciun.
Dar nu-i pot ierta prea degraba pe cei de la judet,
care, cum rabufneste un tanar, i-au pacalit: „Mai bine
scrieti ca nu e pesta”.